Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, în ședința de joi, 14 septembrie, propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Hotărârea a fost luată în unanimitate.
Propunerea legislativă privind „DNA-ul pădurilor” aparține USR. Formațiunea condusă de Cătălin Drulă a acuzat în ultimele luni coaliția PSD-PNL că blochează dezbaterea și adoptarea proiectului în Parlament. USR a demaracat și o „caravană” prin țară, reprezentanții partidului promovând în diverse orașe ideea „DNA-ului pădurilor”.
Cum ar dori USR să funcționeze DIIM
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) se dorește a fi o instituție cu independență financiară și autonomie structurală, pe modeul DNA și DIICOT, care să preia competența soluționării tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal și în legislația specifică fiecărui domeniu cu impact asupra mediului, potrivit USR.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de Garda de Mediu ar urma să ofere DIIM date și informații despre orice situație care probează o infracțiune de mediu. DIIM ar soluționa toate dosarele care privesc impactul de mediu generat de persoane fizice și juridice, în special, dar fără a se limita la, domeniul silvic, calitatea aerului, apei și solului, deșeuri, minerit și procese industriale. Infracțiunile de mediu ar fi soluționate de procurori specializați pe astfel de probleme, cu concursul agenților judiciari detașați, pe baza studiilor efectuate de specialiști tehnici pe probleme de mediu, interni.
- Advertisement -
Partidul susține că a stârns zeci de mii de semnături în sprijinul înființări „DNA-ului pădurilor”.
„DNA-ul pădurilor” a mai căzut o dată la CCR
Propunerea legislativă privind înființarea „DNA-ului pădurilor” a mai fost adoptată de Parlament în 2020, dar legea a fost atacată la Curtea Constituțională de Guvernul Orban. La adoptarea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, arăta în 2020 Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Guvernului.
„Având în vedere toate aceste considerente, prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente. Prin urmare, s-a statuat că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, se precizează în motivare.
Potrivit sursei citate, Curtea a observat, cu acelaşi prilej, că argumentul potrivit căruia „deşi a fost solicitată, verbal, fişa financiară a măsurilor propuse, iniţiatorii amendamentelor au precizat că nu există impact financiar pentru anul în curs, întrucât cele două autorităţi sunt finanţate integral din venituri proprii”, prezentat în comunicarea adresată Curţii de preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, nu poate complini niciuna dintre obligaţiile constituţionale, respectiv cea privind solicitarea fişei financiare care trebuia să însoţească propunerea legislativă (art.138 alin.(5) din Constituţie) sau cea privind solicitarea informării din partea Guvernului (art.111 alin.(1) din Constituţie), aspecte, de altfel, evidenţiate şi de Consiliul Legislativ în avizul emis în procedura de legiferare.
În concluzie, arată judecătorii constituţionali, Curtea a reţinut că, întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern.
