Chiar dacă proiectele finanțate prin RRF pentru transformarea digitală a sectorului public din Grecia nu au început să fie derulate încă în ritmul necesar și, prin urmare, nu au fost generate nici veniturile de pe urma licitațiilor respective, cifrele de afaceri ale companiilor IT nu au încetat să crească de la un exercițiu financiar la altul în ultimii ani, relateaza News Money citat de Rador Radio Romania.
Cererea mare de produse și servicii din partea sectorului privat din Grecia a reușit să tragă „în sus” vânzările și profiturile pentru aproape toți „jucătorii” activi de pe această piață. Acest lucru s-a întâmplat deoarece mii de companii au fost nevoite, după încheierea lungii crize economice, să își modernizeze sistemele și operațiunile, iar pandemia a accelerat aceste evoluții.
Un al doilea domeniu de dezvoltare puternică pentru companiile grecești specializate în IT îl reprezintă activitățile și colaborările din străinătate. Unul dintre noile „El Dorado” pentru companiile grecești din sector se consideră a fi piața tehnologiei din România care înregistrează o dezvoltare rapidă.
Referirile la această piață cresc constant printre managerii de rang înalt ai companiilor IT și nu fără motiv, deoarece și așteptările lor sunt pe măsură în ceea ce privește creșterea veniturilor ca urmare a prezenței lor puternice în această țară (și prin extensie și în Balcani, prin intermediul acestei piețe), prin intermediul unor filiale sau altfel.
În mod inevitabil, grupurile IT grecești își direcționează o parte semnificativă a investițiilor către România, unde nevoile de software ale companiilor seamănă cu cele din Grecia sau, cel puțin, cu situația existentă până acum câteva luni.
Dovada o reprezintă seria de achiziții în curs având ca obiect tranzacții care privesc direct sau indirect România. Adică, acorduri de achiziții de companii care fie își au sediul acolo, fie au o activitate puternică pe piața locală.
Seria de achiziții de anul acesta
În luna martie, grupul Epsilon Net, listat la bursa din Atena și unul dintre protagoniștii sectorului, avându-l director executiv pe Ioannis Michos, a realizat anul acesta prima dintre cele cinci achiziții, printr-o tranzacție de 1.360.000 de euro pentru 80% din Orosimos Informatiki S.A., condusă de Theodoros și Dimitrios Argyriadis, cu previziuni pentru un earn out bonus în valoare de de 240.000 de euro, în funcție de performanța financiară din 2024 și 2025. Această companie a fost înființată în 1992 la Salonic și își menține activitatea atât în Grecia, cât și în Balcani, cu accent pe piața românească, unde are o filială și un hub, având ca obiectiv principal contractarea și implementarea de lucrări complexe ERP, CRM, Supply Chain Management (SCM).
SoftOne, una dintre companiile majore din industria business software-ului, profită și ea de oportunitățile oferite de România, achiziționând o nouă companie în această vară. Filiala grupului Olympia a finalizat acordul pentru QBS Retail & Logistics din România în luna iunie, în timp ce într-o conferință de presă susținută câteva săptămâni mai târziu, directorul executiv Panos Martinis a anunțat noi achiziții axate (și) pe companii din străinătate, spunând printre altele: „România și Bulgaria au un potențial uriaș și cu cât ne concentrăm mai mult acolo, cu atât vom ieși mai câștigați”. După cum a subliniat presa locală, noua investiție a SoftOne România marchează un pas mare în strategia de expansiune a companiei, dublându-și forța de muncă și vizând o creștere de peste 50% a veniturilor până în 2023.
Spre piața din România și-a îndreptat din nou „radarul” investițional pentru noile sale achiziții viitoare și Entersoft, o altă importantă companie IT listată la bursa din Atena. Potrivit celor afirmate recent de directorul executiv al grupului, Antonis Kotzamanidis, în contextul unei întâlniri informative cu analiștii, de anul viitor este de așteptat ca Entersoft să își intensifice căutările în România (unde și-a înființat o filială încă din 2008), fără a exclude însă nici piața grecească, deși a subliniat că s-ar putea să nu mai existe atât de multe companii disponibile în Grecia care să îndeplinească criteriile avute în vedere de companie.
Pe piața mult-promițătoare din România, Entersoft ”construiește” deja un ”pipeline” de proiecte, având ca motor cota de 75% achiziționată în 2022 pentru 3 milioane de euro din BIT Software, un furnizor de software de afaceri, și este de așteptat ca din 2024 să identifice mai multe ținte de achiziție cu profilul care o interesează.
„România anul acesta se află în situația în care Grecia era anul trecut”, a spus Kotzamanidis referitor la pregătirea pentru absorbția fondurilor RRF, care se va derula mai repede decât în 2024 printr-o serie de proiecte care aduc noi clienți.
Având în vedere exemplele menționate mai sus, în general, sentimentul este că piața din România este destul de asemănătoare cu cea grecească și este în creștere, concurența venind mai mult dinspre companiile IT locale.
”Asaltul” începe de la București
Uni System, una dintre marile companii IT din Grecia, membră a grupului Quest și cea mai veche din industrie, deține de ani de zile în capitala României, București, una dintre cele 5 filiale ale sale, ca punct de lansare pentru activitățile în străinătate (celelalte sunt la Bruxelles, Barcelona, Milano, Luxemburg). Încă din anii precedenți, „compania fanion” condusă de Theodoros Fessas a implementat proiecte cheie pe piața locală și a contractat recent un nou proiect de amploare pentru schimbarea sistemului băncii centrale.
Din străinătate provin aproximativ 50% din veniturile Uni Systems, care preconizează pentru acest an o cifră de afaceri în creștere de la 176 de milioane de euro la 190 de milioane de euro, cu perspectiva atingerii „pragului” de 300 de milioane de euro până în 2026, mai ales că există un pachet-mamut de proiecte neexecutate, estimat la o valoare între 500 și 550 de milioane de euro.
În concluzie, sectorul IT din Grecia, care înregistrează deja o creștere rapidă, cu o rată medie de creștere a veniturilor formată din două cifre și cu profituri solide, pariază pe obținerea unei cote deloc neglijabile din piața românească în următorii ani.
