Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune de sănătate mintală comună, caracterizată prin frica excesivă și persistentă de a fi evaluat negativ, judecat sau respins în situații sociale sau de performanță. Anxietatea socială poate afecta semnificativ calitatea vieții, interferând cu diverse aspecte ale vieții unei persoane și cauzând o serie de consecințe negative. În acest articol, ne propunem să facilităm o înțelegere clară a acestei tulburări și să prezentăm câteva dintre opțiunile existente pentru tratamentul anxietății sociale.
Cauzele tulburării de anxietate socială
Cauzele exacte ale tulburării de anxietate socială nu sunt încă pe deplin înțelese, dar cercetările sugerează că aceasta poate fi cauzată de o combinație de factori biologici, psihologici și de mediu. Când spunem ”factori biologici” ne referim la acele dezechilibre chimice întâlnite în creier, cum ar fi niveluri ridicate de noradrenalină și serotonină, la activitatea anormală din anumite structuri ale creierului și la sistemul nervos care poate fi mai sensibil la stres. În schimb, factorii genetici sunt cei de vulnerabilitate și ereditate, care conduc către moștenirea genetică.
Factorii psihologici pot include experiențele anterioare de eșec sau rușine în situații sociale, care pot conduce spre condiționarea fricii de interacțiuni sociale similare în viitor. Persoanele care prezintă gânduri negative și distorsionate despre ei înșiși și despre modul în care sunt percepuți de ceilalți vor experimenta simptome de anxietate amplificate în asemenea contexte. Factorii de mediu cei mai comuni care contribuie în dezvoltarea anxietății sociale sunt bullying-ul, umilința, criticile excesive sau abuzul. În plus, un stil parental excesiv de protectiv sau critic poate contribui la dezvoltarea fricii și poate influența negativ stima de sine. Dezvoltarea abilităților sociale este afectată în lipsa oportunităților de a interacționa social în copilărie și adolescență, ceea ce poate genera o predispoziție la anxietate în situațiile sociale.
Simptome ale tulburării de anxietate socială
Anxietatea socială este o tulburare de o complexitate impresionantă. Ea se manifestă printr-o serie de simptome fizice, cognitive și comportamentale, care pot varia în intensitate. Așa cum am menționat anterior, pe plan cognitiv este prezentă frica de a fi judecat sau evaluat negativ de către ceilalți, chiar și în situații banale, precum cumpărarea alimentelor într-un magazin sau așteptarea la o coadă. La această frică se asociază și îngrijorarea excesivă despre performanța socială și posibilele greșeli, judecata de sine aspră, concentrarea pe defectele percepute în interacțiunile sociale, anticiparea evenimentelor negative și sentimentul constant de a fi observat și analizat de ceilalți.
Acest mod de a percepe lumea devine normalitatea persoanei anxioase, care se va angaja în comportamente de evitare și retragere pentru a minimiza expunerea la evaluare, în timp ce își va însuși diverse comportamente de siguranță pentru a gestiona mai ușor trăirile afective și gândurile. Pe lângă frica excesivă, principalele simptome emoționale pot fi jena sau rușinea, iritabilitatea și sensibilitatea.
Persoanele cu anxietate socială pot fi foarte deranjate de simptomele fizice. Este vorba cel mai adesea de transpirația abundentă, roșeața feței, tremurul mâinilor și al vocii, palpitații, amețeală sau senzație de leșin, respirația rapidă sau senzația de sufocare și tensiunea musculară.
Acest cumul de simptome formează un mozaic individualizat pentru fiecare persoană cu anxietate socială, care interferează cu viața personală, performanța academică sau profesională și calitatea vieții.
Terapii alternative pentru tulburarea de anxietate socială
Tratamentele convenționale, cum ar fi psihoterapia și medicamentele, pot fi mai eficiente atunci când sunt îmbinate cu terapii alternative. Este vorba de o gamă largă de practici și intervenții care sunt utilizate în afara tratamentelor medicale convenționale pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării de bine. Printre cele mai de actualitate practici sunt mindfulness și meditația, care implică concentrarea asupra momentului prezent și acceptarea fără judecată a gândurilor și sentimentelor, tehnici de respirație, meditația ghidată și meditația de vizualizare.
Activitatea fizică regulată este de asemenea recomandată. Mare atenție însă la faptul că pentru a se dovedi cu adevărat benefică, se pare că este esențial ca activitățile alese să îmbine caracteristici antrenante de cardio cu exerciții de mobilitate, pentru a stimula eliberarea endorfinelor. O combinație de alergare, mers pe jos sau înotul, împreună cu o formă de yoga este ideală.
Arta poate fi considerată foarte benefică în gestionarea tulburărilor anxioase. Participarea la activități creative, cum ar fi desenul, pictura sau sculptura, oferă o modalitate de a exprima emoțiile și de a procesa experiențele stresante într-un mod non-verbal, contribuind la reducerea anxietății. Ascultarea sau crearea muzicii poate avea efecte calmante, reducând tensiunea și promovând o stare de relaxare și bună dispoziție.
O altă formă de intervenție care începe să câștige popularitate este terapia asistată de animale, care implică utilizarea animalelor, cum ar fi câinii, pisicile, caii și chiar delfinii, pentru a sprijini tratamentul persoanelor cu diverse probleme de sănătate mintală și fizică. Terapia poate fi realizată în diferite medii și poate oferi numeroase beneficii datorită efectelor sale calmante și a capacității de a încuraja interacțiunile sociale pozitive. Printre cele mai studiate efecte se identifică reducerea nivelurilor de cortizol, cunoscut drept hormonul stresului, și creșterea nivelurilor de oxitocină, hormonul „fericirii”. În plus, prin terapia asistată cu animale se facilitează interacțiunile sociale, creșterea stimei de sine și a încrederii în sine.
Anxietatea socială este o tulburare mentală profund complexă și adesea debilitantă, având un impact semnificativ asupra calității vieții individului. Persoanele afectate de anxietate socială se confruntă cu frica intensă de judecată, respingere sau ridiculizare, ceea ce limitează în mod considerabil viața lor socială și profesională și afectează în mod negativ bunăstarea emoțională generală. Simptomele asociate sunt diverse și pot include palpitații, transpirații excesive, tremurături, dificultăți de vorbire sau roșeață a feței.
Este crucial să înțelegem atât simptomele, cât și cauzele acestei tulburări pentru a putea identifica și accesa sprijinul adecvat și eficient din partea unui specialist în sănătate mintală atunci când este necesar.