Rusia ar putea analiza retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, care demarează audieri cu privire la cererea Ucrainei împotriva Rusiei, dacă instanța urmează exemplul Kievului și ia o decizie politizată, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov, notează RADOR RADIO ROMÂNIA.
Menţionăm că Ucraina acuză Federația Rusă de încălcarea Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. „Nu există nicio îndoială că decizia va fi cât se poate de politizată. Dacă totuşi Curtea Internațională de Justiție va urma conducerea Kievului și a Occidentului colectiv, va pierde pentru totdeauna încrederea Rusiei și a altor state în acest organ de justiție, cândva cu autoritate. Dacă în urma examinării cazului, în loc de o decizie legală, va fi făcută publică una de-a dreptul murdară, Rusia va fi nevoită să analizeze un scenariu cu retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, care în sine nu este o sarcină juridică ușoară, pentru că acesta este unul dintre organele principale ale ONU, iar Statutul Curții Internaționale de Justiție este parte integrantă a Cartei ONU” – a scris senatorul rus pe canalul său Telegram.
„Este evidentă o prăbușire treptată a tuturor organelor ONU. Spun acest lucru cu regret sincer” – a adăugat el. Kosaciov a subliniat că la începutul procesului, întâi vor fi audiate obiecțiile preliminare ale Rusiei la cererea depusă, după care pozițiile vor fi prezentate de „terțe părţi la procedură”. „Pentru prima dată în istorie, instanța a permis ca 32 de țări din Occidentul colectiv, care susțin regimul de la Kiev, să participe simultan la proces. După aceasta, judecătorii vor lua o decizie cu privire la jurisdicție, în funcție de rezultat – o decizie de fond” – a explicat politicianul. În opinia sa, Ucraina „calcă pe aceeași capcană legală ca și Georgia, care a intentat un proces împotriva Rusiei în 2008”.
El a amintit că atunci georgienii, ascunși în spatele Convenției privind lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială, și-au mascat revendicările teritoriale și problemele operațiunii ruse de instituire a păcii, care nu sunt supuse jurisdicției Curții ONU. „În mod similar, Ucraina face referire la Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, deși esența revendicării se rezumă tocmai la contestarea legalității desfășurării operaţiunii militare speciale în conformitate cu Carta ONU, precum și la statutul noilor teritorii ale Rusiei, care se află în afara jurisdicției Curții ONU” – a subliniat vicepreședintele Consiliului Federației.
Kosaciov a subliniat că nu există semne de genocid în acțiunile Rusiei; acest lucru fiind confirmat oficial în septembrie 2023 de comisia internațională a ONU pentru investigarea încălcărilor din Ucraina. Șeful comisiei, Erik Møse, a declarat că „în acest moment (comisia) nu are suficiente dovezi, care să corespundă calificărilor legale prevăzute de Convenția de genocid”. „Și ideea nu este deloc despre genocidul ca atare. Autoritățile ucrainene trebuiau pur și simplu să găsească o convenție la care să participe simultan atât Rusia, cât și Ucraina, asupra căreia Curtea Internațională de Justiție să aibă dreptul de a lua decizii ‘…’ Scopul Kievului este ca să creeze la Curtea ONU un precedent politic” – a spus Kosaciov. Menţionăm că, în perioada 18-27 septembrie, Curtea Internațională de Justiție de la Haga va organiza audieri în cadrul cererii Ucrainei împotriva Rusiei referitoare la încălcarea Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. Audierile vor fi consacrate obiecțiilor preliminare ridicate de Federația Rusă.