Miniştrii de externe, ai apărării şi secretarii consiliilor de securitate din statele membre ale alianţei militare post-sovietice Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) au semnat miercuri la Minsk circa 20 de documente pe teme de apărare şi securitate, înaintea summitului de joi al organizaţiei ce va fi condus de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează agenţia EFE.
„La finalul reuniunii comune au fost semnate o serie de documente din sfera politică şi politico-militară, precum şi pentru combaterea actualelor provocări şi ameninţări de securitate”, a declarat la o conferinţă de presă ministrul belarus al apărării, Serghei Aleinik, adăugând că este vorba despre „aproximativ 20 de documente”, potrivit Agerpres.
Unul dintre acestea „este declaraţia miniştrilor de externe ai OTSC asupra abordărilor comune pentru a garanta securitatea spaţiului fost sovietic, de importanţă specială în contextul situaţiei politico-militare actuale în regiune”, a precizat ministrul belarus.
El a vorbit şi despre decizia comună a consiliului miniştrilor de externe şi a comitetului secretarilor consiliilor de securitate din ţările membre menită să garanteze securitatea informatică a OTSC. „Această chestiune capătă o mare importanţă în contextul riscurilor şi ameninţărilor în creştere în spaţiul vitual”, a subliniat ministrul belarus.
Reuniunea desfăşurată la Minsk a avut loc în pregătirea summitului OTSC care se va desfăşura joi tot în capitala Belarusului, liderii statelor membre ale acestei organizaţii urmând să discute şi despre abordarea lor în faţa înaintării NATO către graniţele Rusiei.
Acest summit al OTSC, organizaţie din care fac parte Rusia, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan şi Tadjikistan, va fi condus de preşedintele rus Vladimir Putin.
Armenia nu a participat însă la reuniunile pregătitoare ale summitului şi nu va participa nici la summit, decizie criticată de Moscova. „Decizia guvernului armean (…) este evident regretabilă. Nu credem că răspunde intereselor poporului armean pe termen lung şi nici că va consolida securitatea acestei ţări prietene”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
Deşi oficial aliată a Rusiei, Armenia a început să se distanţeze de aceasta, premierul armean Nikol Paşinian considerând că Moscova a abandonat Erevanul în conflictul cu Azerbaidjan asupra enclavei Nagorno-Karabah.
În timpul războiului azero-armean din toamna anului 2020, Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei. Dar Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” – a refuzat, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Acel război, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost atunci nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor ’90.
Între timp, guvernul de la Erevan a început să se apropie de SUA, iar trupele armene au efectuat în septembrie exerciţii militare comune cu cele americane pe teritoriul Armeniei, ceea ce a iritat Rusia. Puţin mai târziu, în urma unei ofensive militare fulger, Azerbaidjanul a recăpătat complet controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah. Lipsiţi de data aceasta de sprijinul militar al Erevanului, trupele separatiştilor armeni din enclavă au capitulat rapid în faţa armatei azere, iar aproape toţi cei circa 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au refugiat în Armenia.